Despre Deşeuri

Glosar

Dosar de termeni, cu informaţii preluate din:

1. Ecologie Aplicată. Editura Academiei Române, 2013, Stoica  Preda Godeanu

2. www.infomediu.eu

3. www.posmediu.ro

4. www.ecoweb.anpm.ro

5. www.andrad.ro

6. www.calitateaer.ro

7. Godeanu, 1998

8. http://prtr.anpm.ro/Glosar.aspx

9. www.mmediu.ro

Termen Explicatia
Abiotic factor de mediu de natură fizică (geografic, geologic, mecanic, climatic, pedologic, hidrologic, etc) sau chimică (compoziţia chimică a aerului, apei, solului, concentraţia în dioxid de carbon sau alt gaz, lichid sau solid, poluant, etc)
Accident ecologic Evenimentul produs ca urmare a unor neprevăzute deversări/emisii de substanţe sau preparate periculoase/poluante, sub formă lichidă, solidă, gazoasă ori sub formă de vapori sau de energie, rezultate din desfăşurarea unor activităţi antropice necontrolate/bruşte, prin care se deteriorează ori se distrug ecosistemele naturale şi antropice
Acid organic acid slab ce conţine carbon. O parte dintre aceşti acizi sunt folosiţi ca pesticide. Deşeurile acide sau apele acide sunt deosebit de dăunătoare pentru mediul înconjurător. Astfel sunt apele de drenaj, provenite de la lucrările miniere sau cele evacuate împreună cu deşeurile miniere.  Apele acide miniere pot proveni din rocile extrase. Toate aceste ape pătrund în pânzele freatice, de unde ajung în apa potabilă. Gazele de bioxid de sulf, provenite din activităţi industriale, de la arderea combustibilior fosili, se combină cu vaporii de apă din atmosferă, formând acid sulfuric, care este principalul component al ploilor acide ce distrug vegetaţia. Solul şi vegetaţia din pădurile de mare altitudine sunt expuse direct planşeului noros care este extrem de acid.
Aclimatizare adaptarea progresivă a unui organism sau a unei populaţii la schimbările mediului care se abat de la condiţiile sale optime de viaţă.
Acord de delegare Documentul încheiat între Autoritatea de Management POS Mediu  şi Organismul Intermediar POS Mediu, prin care Autoritatea de Management  deleagă responsabilităţi Organismului Intermediar în ceea ce priveşte programarea, monitorizarea, controlul financiar şi raportarea, în vederea implementării POS Mediu, în conformitate cu art. 42 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1083/2006.
acord de mediu actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect
Acquis comunitar ansamblul de drepturi şi obligaţii comune tuturor Statelor Membre din cadrul Uniunii Europene. Cuprinde: 1. conţinutul, principiile şi obiectivele politice ale Tratatelor; 2. legislaţia adoptată în aplicarea tratatelor şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie; 3. declaraţiile şi rezoluţiile adoptate în cadrul Uniunii Europene; 4. măsurile adoptate în domeniul politicii externe şi de securitate comună; 5. măsurile adoptate în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne; 6. acordurile internaţionale încheiate de către Comunitate şi de către statele membre între ele în domeniile de activitate ale Uniunii.
Acţiune influenţa factorilor biologici sau abiotici asupra biocenozei, climei, structurilor geologice, etc si care conduc la modificări ale densităţii populaţiilor sau la modificări morfologice, fiziologice şi ecologice ale indivizilor.
adaptare abilitatea sistemelor naturale şi antropice de a răspunde efectelor schimbărilor climatice, incluzând variabilitatea climatică şi fenomenele meteorologice extreme, pentru a reduce potenţialele pagube, a profita de oportunităţi sau a face faţă consecinţelor schimbărilor climatice
Aer înconjurător aerul din troposferă, cu excepţia celui de la locurile de muncă, astfel cum sunt definite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă, unde publicul nu are de regulă acces şi pentru care se aplică dispoziţiile privind sănătatea şi siguranţa la locul de muncă (Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător) 
Amenajare intervenţie umană asupra mediului care are ca scop satisfacerea unor cerinţe umane prin mijloace tehnologice.
Amenajarea teritoriului ansamblu de lucrări, măsuri şi acţiuni destinate realizării unei coordonări a factorilor de influenţă din un teritoriu dat în vederea utilizării eficiente a potenţialului de care dispune şi a asigurării coordonate a tuturor activităţilor economice, sociale şi a celor de protecţia mediului.
amplasament înseamnă localizarea geografică a complexului industrial; 
an de raportare înseamnă anul calendaristic pentru care trebuie colectate datele privind emisiile de poluanţi şi transferurile în afara amplasamentului;
Analiza SWOT Analiza SWOT (Strengths - Puncte tari, Weaknesses - Puncte slabe, Opportunities - Oportunităţi, Threats - Ameninţări) este un instrument de planificare strategică folosit pentru a evalua punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările într-un proiect sau într-o acţiune de afaceri. Această analiză implică specificarea obiectivului acţiunii sau proiectului şi identificarea factorilor interni şi externi favorabili şi nefavorabili atingerii obiectivului respectiv.
ape reziduale înseamnă ape uzate orăşeneşti, menajere şi industriale aşa cum sunt definite în Art. 2(1), (2), (3) al Directivei Consiliului 91/271/CEE din 21 Mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane şi orice altă apă uzată care face obiectul prevederilor legislaţiei Comunităţii datorită substanţelor sau obiectelor pe care le conţine;
ape reziduale municipale înseamnă ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape uzate industriale şi/sau ape meteorice; 
ape subterane înseamnă toate apele care se găsesc sub suprafaţa solului; 
Arie naturală protejată Zonă terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită
Audit de mediu procesul de determinare desfăşurat prin analize, teste şi confirmări care are ca scop verificarea modului în care o întreprindere (sau o componentă a acesteia) respectă cerinţele legate de protecţia mediului.
autoritate competentă înseamnă autoritatea sau autorităţile naţionale sau orice alt organism sau organisme competente desemnate de către Statele Membre 
autorizaţie de mediu actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ai unei activităţi existente sau ai unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcţiune
autorizaţie integrată de mediu actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, cu informarea prealabilă a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie, în anumite condiţii, care să garanteze că instalaţia corespunde prevederilor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. Autorizaţia poate fi emisă pentru una sau mai multe instalaţii ori părţi ale acesteia, situate pe acelaşi amplasament şi exploatate de acelaşi operator
aviz de mediu actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării
Banca Centrala Europeana (BCE) Misiunea băncii este să administreze moneda euro – moneda unică a UE şi să păstreze stabilitatea preţurilor pentru cele peste două treimi din cetăţenii UE care utilizează moneda euro. BCE este responsabilă şi pentru crearea şi implementarea politicii monetare în zona euro.
Banca Europeana de Investitii (BEI) Este o institutie a Uniunii Europene cu atribuţia de a favoriza prin acordarea de împrumuturi pentru investiţii, dezvoltarea, integrarea şi cooperarea economică.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) A fost înfiinţată în 1991, pentru sprijinirea procesului de tranziţie la economia de piaţă şi pentru promovarea iniţiativelor de afaceri în ţările Europei Centrale şi de Sud, precum şi în fostele state membre ale URSS care respectă principiile democraţiei, pluralismului politic şi economiei de piaţă.
Banca Internaţională pentru Reconstructie şi Dezvoltare (BIRD) Este instituţia financiară internaţională cunoscută şi sub denumirea de Banca Mondială. Reprezintă una dintre cele mai mari surse de finanţare şi de asistenţă pentru ţările aflate în tranziţie şi dezvoltare. Scopul ei principal este ajutorarea celor mai sărace populaţii şi state, folosindu-şi resursele financiare şi umane, precum şi experienţa bogată, pentru a reduce sărăcia din ţările în curs de dezvoltare, crescând nivelul creşterii economice şi îmbunătăţind nivelul de trai.
Barieră obstacol natural în extinderea arealului unei specii.
Barieră ecologică ecosistem natural care împiedică răspândirea vieţuitoarelor din ecosistemele învecinate.
Bazin hidrografic Suprafaţă totală de teren de pe care îşi colectează apele (se drenează) un curs de apă şi afluenţii săi.
Beneficiar Entitatea (organismul, autoritatea, instituţia) care iniţiază şi implementează proiectele aprobate spre finanţare în cadrul POS Mediu. (vezi Ordonanţa nr. 29/2007, art. 1).
Bilanţ de mediu procedura de a obţine informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate, a celor anterioare şi a celor anticipate a avea loc şi care fac parte din acţiunea de evaluare a impactului unei entităţi asupra mediului.
Bilanţ energetic diferenţa dintre suma ieşirilor şi suma intrărilor energetice dintr-un sistem ecologic.
biocarburanți combustibili lichizi sau gazoși pentru transport, produși din biomasă
Biocenoză componenta vie a unui ecosistem, o grupare stabilă de vieţuitoare aparţinând unor populaţii diferite, care ocupă un anumit biotop şi cu care se constituie un sistem ecologic nou, unitar şi complex - ecosistemul.
Biodiversitate Variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale şi complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifică, interspecifică şi diversitatea ecosistemelor
Biodiversitate varietatea de specii care trăiesc într-un anumit sistem. Biodiversitatea se manifestă în toate nivelurile de organizare şi integrare a sistemelor vii, de la macromolecule biofore la biosferă.
biolichide combustibilii lichizi produși din biomasă și utilizați în scopuri energetice altele decât pentru transport, inclusiv pentru producerea de energie electrică și de energie destinată încălzirii și răcirii
Biomasa înseamnă partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusiv substanţele vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe, precum şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane.
În contextul energetic, biomasa este un produs compus parţial sau în totalitate dintr-o materie vegetală agricolă ori forestieră, ce poate fi utilizată drept combustibil cu scopul recuperării conţinutului energetic, precum şi următoarele deşeuri utilizate drept combustibil: deşeuri vegetale, agricole sau forestiere,deşeuri vegetale din sectorul industrial de prelucrare a produselor alimentare, dacă energia termică rezultată din procesul de ardere este valorificată,deşeuri vegetale fibroase din producţia de paste celulozice naturale şi din producţia de hârtie fabricată din pastă celulozică, dacă acestea sunt incinerate la locul de fabricaţie şi dacă energia produsă de instalaţia de incinerare este valorificată, deşeuri de plută, deşeuri de lemn, cu excepţia celor care pot conţine compuşi organici halogenaţi sau metale grele.
Biotehnologia se ocupa cu manipularea structurilor genetice in scopul creerii unor organisme noi care permit omului obtinerea de noi produse (organisme, enzime, medicamente, etc) sau materii prime pe cale biologica.
Biotehnologie modernă Aplicarea in vitro a tehnicilor de recombinare a acidului nucleic şi a tehnicilor de fuziune celulară, altele decât cele specifice selecţiei şi ameliorării tradiţionale, care înlătură barierele fiziologice naturale de reproducere sau de recombinare genetică
Biotop mediul fizic şi chimic în care îşi desfăşoară biocenoza activitatea.
BREF înseamnă documentul de referinţa privind cele mai bune tehnici disponibile: documente adoptate de către Comisia Europeană care descrie cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru un anumit sector industrial sau în mai multe sectoare. Autorităţile competente iau aceste documente în considerare atunci când stabilesc condiţiile de funcţionare în autorizaţiile integrate de mediu pentru instalaţiile cărora li se aplică Directiva 2008/1/CE (IPPC). Mai multe informaţii găsiţi pe web siteul Biroului IPPC la următoarea adresă http://eippcb.jrc.ec.europa.eu/reference
Casa Verde Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire care urmărește îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră
catastrofă ecologică eveniment tragic de mari proporții, cu urmări dezastruoase, declanșat de cauze de origine naturală și/sau antropică, cu efecte pe suprafețe mari și pe o perioadă îndelungată, care determină perturbații tranzitorii sau permanente în comunitățile de viețuitoare pe care le afectează
cele mai bune tehnici disponibile înseamnă stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică de a constitui referinţa pentru stabilirea valorilor limită de emisie în scopul prevenirii poluării, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce în ansamblu emisiile şi impactul asupra mediului în întregul său 
certificat de emisii de gaze cu efect de seră înseamnă titlul care conferă dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită 
Cheltuială publică Orice participare publică la finanţarea unor operaţiuni, provenită din bugetul statului, al autorităţilor regionale sau locale, din bugetul general al Comunităţii Europene privind Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune, sau orice altă cheltuială similară. Orice participare la finanţarea unor operaţiuni, provenind din bugetul organismelor de drept public sau al asociaţiilor formate din una sau mai multe autorităţi regionale, locale sau din organisme de drept public, care acţionează în conformitate cu Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004, privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, bunuri şi servicii este considerată cheltuială similară.
Cheltuieli eligibile Cheltuieli realizate de către un Beneficiar, aferente proiectelor finanţate în cadrul programelor operaţionale, care pot fi finanţate atât din Instrumente Structurale, cât şi din bugetul de stat şi/sau contributia proprie a Beneficiarului (Ordonanta nr. 29 din 2006, art. 1 alin. (2) lit. m))
Cheltuieli generale de administraţie Reprezintă cheltuielile efectuate pentru funcţionarea de ansamblu a beneficiarului şi care nu pot fi atribuite direct unei anumite activităţi din cadrul operaţiunii. Lista tipurilor de cheltuieli cuprinse în această categorie se elaborează de fiecare autoritate de management şi se aprobă prin ordin comun al ministrului coordonator al autorităţii de management şi al ministrului economiei şi finanţelor. 
Cheltuieli neeligibile Cheltuieli inerente realizării proiectelor finanţate din Instrumentele Structurale în cadrul programelor operaţionale, care nu pot fi finanţate din Instrumentele Structurale, conform reglementărilor comunitare şi naţionale (Ordonanţa nr. 29 din 2006, art. 1 alin. (2) lit. n)).
Cheltuieli rambursate Sume transferate din fondurile programului operaţional de la Autoritatea de Certificare şi Plată la beneficiari, prin intermediul Unităţii de Plată, pentru decontarea cheltuielilor eligibile efectuate de aceştia.
CITES Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice – acord internațional între guverne al cărui scop este de a se asigura că comerțul internațional cu specimene de animale și plante sălbatice nu amenință supraviețuirea lor
Cod CAEN înseamnă sistem standard de clasificare a activitatilor economice constând dintr-un cod de 4 cifre. 
Cod NOSE-P înseamnă Nomenclatură standard pentru sursele de folosite în vechiul registru al poluanţilor emişi (EPER). 
combustibili fosili  înseamnă hidrocarburi, cărbune, petrol sau gaze naturale, formate din rămăşiţele fosilizate ale plantelor şi animalelor moarte.
Compuşi organici volatili COV compuşi organici proveniţi din surse antropogene şi biogene, alţii decât metanul, care pot produce oxidanţi fotochimici prin reacţie cu oxizii de azot în prezenţa luminii solare (Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător) 
Consecinţe Efectul direct al unui fenomen, eveniment, incident sau accident (pierderi de vieţi omeneşti, răniţi, pierderi de bunuri, efecte de mediu etc.).
Conservare Ansamblu de măsuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacerea condiţiilor oprime pentru habitate şi populaţii de specii sălbatice de faună şi floră.
Conservare ex situ Protecţia şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în afara mediului lor de geneză, existenţă şi evoluţie.
Conservare in situ Protecţia şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lor de geneză, existenţă şi evoluţie.
Conventia de la Aarhus înseamnă Conventia CEE-ONU privind accesul la informatie, participarea publica la luarea deciziilor si accesul la justitie in problemele de mediu, semnata de Comunitatea Europeana la 25 iunie 1998.
Coridor ecologic Zonă naturală sau amenajată care asigură cerinţele de deplasare, reproducere, hrănire şi refugiu pentru speciile sălbatice terestre şi acvatice.
cost de mediu cost legat de epuizarea şi degradarea resurselor naturale cauzate de o activitate specifică
DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice) orice echipament electric sau electronic pe care deținătorul îl aruncă ori are intenția sau obligația să îl arunce, conform prevederilor legale
Depozitare definitiva Amplasarea si pastrarea deseurilor radioactive intr-un depozit amenajat sau o anumita locatie fara intentia de a fi recuperate. Termenul de depozitare definitiva include si eliberarile directe, aprobate, de efluenti radioactivi in mediu. in afara termenului de depozitare definitiva, se utilizeaza, cu sens echivalent, termenul dispunere finala.
Depozitare intermediara Plasarea deseurilor radioactive intr-o instalatie nucleara in scopul izolarii, protectiei mediului si controlului de catre personal, cu intentia de a fi recuperate. Se utilizeaza, cu sens echivalent, termenul stocare intermediara
Deşeu O formă de risipă de resurse şi energie care videnţiază lipsa de eficienţă a oamenilor în gestionarea materiilor prime, a produselor pe care le realizează şi le folosesc.
deşeu reciclabil deşeu care poate constitui materie primă într-un proces de producţie pentru obţinerea produsului iniţial sau pentru alte scopuri
deşeuri înseamnă orice substanţă sau obiect aşa cum este definit în Art.1(a) al Directivei Consiliului 75/442/CEE din 15 iulie 1975 privind deşeurile
deşeuri municipale înseamnă deşeuri provenite de la gospodării, precum şi alte deşeuri similare deşeurilor de la gospodării
deşeuri periculoase  înseamnă orice substanţă sau obiect aşa cum este definit în Art. 1(4) al Directivei 91/689/CEE
Deterioarea mediului Alterarea caracteristicilor fizico-chimice sau a structurilor vii din sistemele ecologice.
Deteriorarea mediului Alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului, reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului
Determinanţă ecologici Elementele mediului care condiţionează repartizarea şi mărimea factorilor ecologici direcţi.
Dezafectare totalitatea activitatilor necesare a se desfasura la o instalatie nucleara sau radiologica oprita definitiv, alta decat depozitul definitiv, in vederea eliberarii nerestrictive sau utilizarii amplasamentului.
dezastru natural o gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi, care cauzează pierderi umane, materiale şi de mediu, pe care societatea respectivă nu le poate depăşi cu resurse proprii
Dezvoltare durabilă Concept care defineşte o forma de creştere economică prin care este asigurat un nivel corespunzător de bunăstare nu numai pe termen scurt sau mediu, ci şi pe termen lung. Dezvoltarea este durabilă dacă răspunde necesităţilor curente ale societăţii, fără a pune în pericol perspectivele pentru generaţiile viitoare.
Dispersie efectul rezultat din procese cum ar fi transportul, difuzia sau amestecarea deseurilor sau efluentilor in apa sau aer.
Diversitate biologică varietatea speciilor găsite într-o anumită biocenoză şi variabilitatea genetică a acestora.
Diversitate ecologică Varietatea formelor şi mijloacelor prin care un sistem ecologic îşi organizează structura şi funcţionarea în funcţie de acţiunea diferiţilor factori de mediu.
echilibru ecologic ansamblul stărilor şi inter-relaţiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigură menţinerea structurii, funcţionarea şi dinamica ideală a acestuia
Eco turism Formă de turism în care principalul obiectiv este observarea şi conştientizarea valorii naturii şi a tradiţiilor locale şi care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii
a) să contribuie la conservarea şi protecţia naturii;
b) să utilizeze resursele umane locale;
c) să aibă caracter educativ, respect pentru natură – conştientizarea turiştilor şi a comunităţilor locale;
d) să aibă impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural şi socio-cultural.
Ecologie

1. Multitudinea structurilor vii şi nevii, a proceselor şi interrelaţiilor cuprinse în circulaţia energiei şi nutrienţilor, în reglarea structurii şi dinamicii populaţiilor şi biocenozelor.

2. Ştiinţa interdisciplinară care studiază sistemele supraindividuale de organizare a materiei vii în interrelaţiile sale cu mediul înconjurător.

3. Ştiinţa interdisciplinară care studiază sistemele supraindividuale de organizare a materiei vii în interrelaţiile lor cu mediul înconjurător, care evidenţiază structura şi  funcţionalitatea naturii în toată complexitatea sa.

4. Ştiinţa interdisciplinară de graniţă între biologie şi numeroase ştiinţe teoretice şi aplicative, ca şi între mediu, economie şi societate.

ecosistem este o unitate de funcţionare şi organizare a ecosferei alcătuită din biotop şi biocenoză şi capabilă de productivitate biologică. Ecosistemul cuprinde şi relaţiile dintre biotop şi biocenoză
Ecotehnia este domeniul ingineriei mediului in care utilizarea mijloacelor tehnologice se bazeaza pe principiile ecologice si pe care le utilizeaza pentru gestionarea lucrarilor de ingineria mediului astfel incat costurile si daunele provocate mediului ambiant de catre oameni sa fie minime. in ecotehnie se pleaca de la conceptul ca interesele omului si ale naturii nu pot fi disociate, deoarece omul face parte din natura.
ecoturism

formă de turism în care principalul obiectiv este observarea şi conştientizarea valorii naturii şi a tradiţiilor locale şi care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să contribuie la conservarea şi protecţia naturii;

b) să utilizeze resursele umane locale;

c) să aibă caracter educativ, respect pentru natură – conştientizarea turiştilor şi a comunităţilor locale;

d) să aibă impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural şi socio-cultural

EEA este denumirea prescurtată în engleză pentru Agenţia Europeană de Mediu. Aceasta este o agenţie a Uniunii Europene. Sarcina principală este de a furniza informaţii independente şi sigure despre mediu. Agenţia este sursa majoră de informare pentru cei implicaţi în dezvoltarea, adoptarea, implementarea şi evaluarea strategiei de mediu, precum şi pentru public. În prezent, AEM cuprinde 32 de ţări membre. Regulamentul de instituire a AEM a fost adoptat de către Uniunea Europeană în 1990. Acesta a fost pus în aplicare la sfârşitul anului 1993, imediat după ce s-a hotărât stabilirea sediului AEM la Copenhaga. Activitatea a început efectiv în 1994. Regulamentul de înfiinţare a instituit şi Reţeaua europeană de informare şi observare pentru mediu (Eionet).
Clienţii principali sunt instituţiile Uniunii Europene, Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul European şi statele noastre membre. Pe lângă acest grup central de actori politici europeni, oferim servicii şi altor instituţii ale UE, precum Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor
efectul de seră este procesul de încălzire a unei planete din cauza radiaţiei reflectate de aceasta, care, în condiţiile prezenţei unor gaze cu efect de seră în atmosferă, o parte semnificativă a radiaţiei va fi reflectată înapoi spre suprafaţă
eficienţă ecologică concept complex care caracterizează bunurile şi serviciile apte să contribuie în mod competitiv la calitatea vieţii, minimizând degradarea mediului şi utilizarea resurselor de-a lungul ciclului de viaţă
EFTA (AELS) însemnă denumirea prescurtată în limba engleză a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb care a fost înfiinţată în 1960 prin semnarea Convenţiei de la Stockholm. Scopul iniţial al acestei organizaţii internaţionale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale în comerţul dintre statele membre. Prin convenţia AELS, statele AELS au stabilit o zonă de liber-schimb pentru comerţul mărfurilor. Convenţia a fost completată ulterior printr-un acord de integrare economică pentru sectorul de servicii. Spre deosebire de Uniunea Europeană, AELS nu este o uniune vamală, ceea ce înseamnă că fiecare stat membru AELS poate stabili în principiu liber taxele vamale şi politica comercială externă privind state terţe (non-AELS)
eliminare (deşeuri) înseamnă operaţia la care este supus deşeul care părăseşte amplasamentul şi care nu sunt valorificate. Operaţiile declarate de operator trebuie să se înscrie în lista operaţiilor prevăzute în Anexa 2 a Directivei 2008/98/EC transpusă prin OUG 78/ 2000
emisie  înseamnă introducerea poluanţilor în mediu ca rezultat al oricărei activităţi umane, în mod deliberat sau accidental, în condiţii obişnuite ori neobişnuite, inclusiv deversarea, emiterea, descărcarea, injectarea, eliminarea sau descărcarea, ori evacuarea prin intermediul sistemelor de canalizare fără epurarea finală a apelor uzate
emisie în sol se aplică numai în cazul poluanţilor din deşeuri care fac obiectul operaţiunilor de eliminare „tratarea prin contact cu solul” sau „injectarea la adâncime”. În cazul în care deşeurile sunt tratate astfel, acest lucru se raportează numai de către operatorul unităţii de la care provin deşeurile. Împrăştierea de reziduuri de canalizare şi îngrăşământ natural reprezintă operaţiuni de recuperare şi prin urmare nu sunt raportate ca emisii în sol. Emisiile accidentale de poluanţi în solul de pe amplasamentul unui unităţi (de exemplu scurgerile) nu trebuie raportate (conform Ghidului E-PRTR)
EPER ste denumirea prescurtată a Registrul european al poluanţilor emişi. Acesta este primul registru european destinat publicului ce conţine emisii industriale în aer şi apă. In prezent, acesta este înlocuit de noul registru E-PRTR. Publicul poate vizita EPER registru la adresa http://eper.ec.europa.eu
Eticheta ecologică Un simbol grafic şi/sau un scurt text descriptiv aplicat pe ambalaj, într-o broşură sau alt document informativ, care însoţeşte produsul şi care oferă informaţii despre cel puţin unul şi cel mult trei tipuri de impact asupra mediului.
Evaluarea Impactului asupra Mediului Procedură prin care se evaluează potenţialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.
Factorul de emisie înseamnă cantitatea medie estimată a unui poluant evacuat dintr-o sursă dată raportat la o activitate. Factorii de emisie sunt folosiţi pentru calcularea cantităţilor de poluanţi emişi în E-PRTR, atunci când nu au fost puse în aplicare metode de măsurare. Mai multe detalii pot fi găsite in Documentul Ghid E-PRTR
fenomene meteorologice extreme evenimente meteo semnificativ diferite de modelele meteorologice medii sau obișnuite, datorită cărora au loc dezastre naturale (ex: inundații, caniculă, tornade
Finantare publică Finanţare din fonduri publice. Conform Legii nr. 500 din 2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, fondurile publice reprezintă sumele alocate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice; bugetul fondurilor externe nerambursabile. Conform Legii 273 din 2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, fonduri publice locale reprezintă sumele alocate de la bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucuresti, bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale, dupa caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi a altor costuri se asigură din bugetele locale (şi care provin din: împrumuturi externe contractate de stat şi subîmprumutate autorităţilor administratiei publice locale şi/sau agentilor economici şi serviciilor publice din subordinea acestora), împrumuturi contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de stat, împrumuturi externe şi/sau interne contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Fondul de Coeziune Instrumentul financiar destinat finanrii proiectelor privind protecţia mediului şi reţelelor europene de transport.
Fonduri publice Sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, împrumuturi interne contractate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale. 
Fondurile comunitare Sume provenite din asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea. Europeană.
Fondurile structurale

Instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale: 

a) Fondul European pentru Dezvoltare Regională este fondul structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate, prin finanţarea de investiţii în sectorul productiv, infrastructură, educaţie, sănătate, dezvoltare locală şi întreprinderi mici şi mijlocii (conform HG 497/2004);

b) Fondul Social European este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijină măsuri de ocupare a forţei de muncă şi dezvoltare a resurselor umane. (conform HG 497/2004)

Gaze cu efect de seră (GES) înseamnă constituenţi gazoşi ai atmosferei, atât naturali cât şi antropici, care absorb şi emit radiaţia infraroşie şi sunt responsabili de fenomenul denumit „schimbări climatice”
green economy model de economie bazat pe principii de respectare a mediului, nu numai de natură pur economică, care ţinteşte să îmbunătăţească calitatea vieţii şi echitatea socială, reducând riscurile de mediu şi reducerea resurselor naturale
green jobs locuri de muncă în agricultură, producție, cercetare și dezvoltare, administrație și prestări servicii care contribuie în mod substanțial la menținerea sau restaurarea calității mediului. În mod special, dar nu exclusiv, acestea includ locuri de muncă ce ajută la protejarea ecosistemelor și a biodiversității, la reducerea consumului de energie, materiale și apă prin intermediul strategiilor de înaltă eficiență și determină minimizarea sau evitarea în totalitate a generării, sub orice formă, a deșeurilor și a poluării
Habitat al unei specii Mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici şi biotici în care trăieşte o specie în oricare stadiu al ciclului său biologic.
Habitat natural Arie terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice.
Habitat natural Arie terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice.
Habitat natural Arie terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice.
Habitat natural de interes comunitar

Tip de habitat care:

a) este în pericol de dispariţie în arealul său natural; sau

b) are un areal natural redus fie ca urmare a restrângerii acestuia fie datorită faptului că în mod natural suprafaţa sa este redusă; sau

c) prezintă eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe din cele cinci regiuni biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică.

hazard eveniment ameninţător sau probabilitatea de apariţie într-o regiune şi într-o perioadă dată a unui fenomen natural cu potenţial distructiv (pagube materiale, daune aduse mediului înconjurător, victime umane)
imisie eliberarea, în atmosferă sau în corpuri hidrice, şi transportul unui poluant în mediul înconjurător
impact asupra mediului  orice schimbare adusă mediului, benefică sau dăunătoare, rezultând în parte sau în totalitate din activităţile, produsele sau serviciile unei organizaţii
Inchiderea depozitului definitiv starea sau actiunea asupra depozitului definitiv la sfarsitul vietii de functionare. Un depozit definitiv devine inchis, in general dupa umplerea completa, prin acoperirea (astuparea) in cazul depozitelor de suprafata, prin umplerea cu materialul de umplutura si/sau inchiderea (sigilarea) in cazul depozitelor geologice, urmata de finalizarea activitatilor oricarei structuri anexe.
Ingineria ecologica se ocupa de interactiunile societatii cu mediul natural in cursul proceselor de productie si urmareste actiunea si impactul produselor rezultate asupra mediului inconjurator.
Ingineria mediului reprezinta ansamblul activitatilor ingineresti care vizeaza protectia, dar si amenajarea mediului pentru satisfacerea intereselor umane.
Injectarea la adâncime aplicată emisiilor în sol reprezintă operaţiunile de eliminare „D3” în conformitate cu Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 (de ex. injectarea deşeurilor care pot fi pompate în puţuri, saline sau depozite naturale etc.)
instalaţie de incinerare înseamnă orice instalaţie tehnică fixă sau mobilă şi echipamentul destinat tratamentului termic al deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate. Aceasta include incinerarea prin oxidarea deşeurilor, precum şi piroliza, gazificarea sau alte procese de tratament termic, cum sunt procesele cu plasmă, în măsura în care produsele rezultate în urma tratamentului sunt incinerate ulterior. Acest termen are o definiţie juridică în Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor 
încălzire globală creşterea temperaturii la nivelul suprafeţei terestre
încărcare critică înseamnă expunerea maximă a ecosistemelor la unul sau mai mulţi poluanţi fără efect dăunător semnificativ; Această definiţie este conform Protocolului Gothenburg ce îl puteţi găsi la adresa http://www.unece.org/env/lrtap/multi_h1.htm
Mediu Ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului.
monument al naturii specii de plante şi animale rare sau periclitate, arbori izolaţi, formaţiuni şi structuri geologice de interes ştiinţific sau peisagistic
Natura 2000 rețea europeană de zone naturale protejate creată în anul 1992 din necesitatea de a proteja natura și de a menține pe termen lung resursele naturale necesare dezvoltării socio-economice
Nivel concentraţia unui poluant în aerul înconjurător sau depunerea acestuia pe suprafeţe într-o perioadă de timp dată (Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător) 
Nivel critic nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, care dacă este depăşit se pot produce efecte adverse directe asupra anumitor receptori, cum ar fi copaci, plante sau ecosisteme naturale, dar nu şi asupra oamenilor (Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător) 
Număr CAS este un număr de ordine din standardul internaţional de înregistrare şi identificare pentru elementele chimice, biosecvenţe, aliaje sau polimere dezvoltate de Chemical Abstracts Service (CAS) registru pentru a identifica în mod clar o substanţă chimică sau structura moleculară când există mai multe nume posibile generice. A doua coloană din anexa II la Regulamentul E-PRTR indică numărul CAS pentru fiecare poluant, în cazul în care sunt disponibile
parc natural suprafață de teren în care se urmărește menținerea peisajului natural existent și a utilizărilor actuale a terenurilor, cu posibilități de restrângere a acestor folosințe în viitor
parc național suprafață întinsă de teren, păzită și îngrijită, în care exploatările silvice, miniere, vânătorești etc. sunt oprite pentru a se păstra natura neschimbată
Perimetru de ameliorare cuprinde terenurile care, prin degradare şi poluare, şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de producţie pentru culturi agricole şi silvice. Aceste terenuri sunt stabilite de Ministerul Agriculturii şi de cel al Mediului, delimitarea concretă a perimetrului făcându-se de o comisie de specialişti stabilită de cele două ministere. Deţinătorii de astfel de terenuri sunt obligaţi să le pună la dispoziţie în vederea aplicării măsurilor şi lucrărilor necesare, prevăzute în proiectul de ameliorare, păstrând desigur, dreptul de proprietate asupra acestora.
poluant înseamnă o substanţă sau un grup de substanţe care pot fi periculoase pentru mediu sau pentru sănătatea populaţiei, datorită proprietăţilor şi a introducerii sale în mediu
Poluare Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupțiile vulcanice , cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane.
prag de capacitate sau limită de capacitate înseamnă limitele stabilite în anexa I care se aplică asupra capacităţii nominale ale instalaţiilor ce desfăşoară activităţi în cadrul unor categorii de activitate din regulamentul E-PRTR. Depăşirea acestui prag reprezintă prima condiţie care favorizează posibila înscriere în Registrul E-PRTR
prag pentru emisia în sol  înseamnă limita cantitativă aplicată unei cantităţi de deşeu format dintr-un poluant care a fost introdus în sol printr-o metodă de eliminare D2 sau D3 definită în textul Directivei 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975
prag pentru emisii  înseamnă o limită cantitativă stabilită pentru fiecare poluant care poate fi găsit în fiecare dintre cele 3 medii aer, apă respectiv sol. Această limită este exprimată în kg/an. Dacă cantitatea totală anuală dintr-un poluant produs pe un amplasament şi eliberat din toate sursele în oricare dintre cele 2 medii aer sau apă a depăşit limita corespunzătoare stabilită în Anexa II a Regulamentului nr.166/2006 , atunci acel complex industrial se va înscrie în Registrul E-PRTR cu emisia în cauză
Principiul “poluatorul plăteşte” Principiu al politicii de mediu a Uniunii Europene potrivit căruia firmele care produc daune mediului trebuie să suporte costurile de compensare în caz de poluare.
Protectia mediului Reprezinta ansamblul masurilor si mijloacelor luate pentru pastrarea echilibrelor ecologice, pentru mentinerea si ameliorarea starii factorilor naturali, biologici, fizic, chimici si a celor climatici, pentru prevenirea si combaterea ocicaror forme de degradare a mediului, inclusiv a poluarii si pentru dezvoltarea valorilor naturale.
protecția atmosferei ansamblul măsurilor luate de societatea umană în vederea limitării, reducerii și prevenirii poluării atmosferice
Protocol PRTR reprezinta denumirea prescurtată a Protocolul privind Registrul poluanţilor emişi şi transferaţi, adoptat la Kiev la 21 mai 2003 şi semnat de România la Kiev la 21 mai 2003, la Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificată prin Legea nr. 86/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 22 mai 2000. Conform Art. 1 “ Obiectivul” acestui protocol este “acela de a promova accesul publicului la informaţie prin stabilirea de registre coerente, integrate ale poluanţilor emişi şi transferaţi (PRTRs) la scară naţională, în conformitate cu prevederile prezentului protocol, care pot facilita participarea publicului la luarea deciziei de mediu, precum şi de a contribui la prevenirea şi reducerea poluării mediului”
Reciclare Proces ce asigură păstrarea rezervelor naturale, economisirea materiei prime şi a energiilor. Reciclarea presupune implementarea strategiei celor ,,4 R-uri”, privind valorificarea deşeurilor şi a reziduurilor de diverse feluri, care constă în următoarele operaţiuni: Recuperare; Refolosirea ca atare; Recondiţionarea (inclusiv repararea sau regenerarea în vederea refolosirii) şi Reciclarea tehnologică, dacă deşeurile nu mai pot fi folosite ca atare sau prin recondiţionare, reparare sau regenerare. Reciclarea poate fi directă sau indirectă. Reciclarea directă: (1) presupune reintroducerea deşeurilor în procesul propriu de fabricaţie; (2) recircularea, care poate fi exemplificată prin recircularea apei.Reciclarea indirectă: presupune colectarea deşeurilor către întreprinderile specializate, sortarea şi prepararea (pregătirea primară), în vederea reprocesării acestora pentru a fi folosite în diferitele domenii de activitate, ca înlocuitor  a materialelor primare.
  • Strategia în domeniul reciclării inserează următoarele obiective principale: 1. prevenirea formării deşeurilor prin promovarea tehnologiilor curate şi a eco-produselor; 2. valorificarea deşeurilor prin sistemul de optimizare a colectării şi prelucrării primare; 3. eliminarea finală a deşeurilor pentru care nu a fost găsită o soluţie de valorificare; 4. depozitarea acestora din urmă în gropi ecologice, amplasate în zone în care nu pot duce la poluarea mediului înconjurător (de exemplu: soluri impermeabile necirculabile etc.)
Reconstrucţie ecologică Procesul de refacere a unui habitat natural în sensul îmbunătăţirii stării favorabile de conservare sau refacerea funcţiilor unor ecosisteme care au fost afectate ca urmare a unor activităţi antropice (ex. substituirea unor ecosisteme naturale cu unele artificiale – desecarea unor zone umede in vederea practicării agriculturii). Refacerea acestor funcţii trebuie sa conducă la menţinerea stării favorabile de conservare pentru speciile de floră şi faună sălbatică şi a habitatelor naturale.
Recuperare Acţiunea de recuperare are un sens foarte larg şi aplicabil la cele referitoare la materiale, teren, energie etc. De exemplu, recuperarea căldurii presupune stocarea cantităţii de căldură, degajată de diverse substanţe, în decursul unui proces tehnologic şi utilizarea acesteia la încălzirea altor substanţe sau suprafeţe de clădiri, pentru evitarea pierderilor.
Resurse naturale Totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea umană: resurse neregenerabile – minerale şi combustibili fosili, regenerabile – apă, aer, sol, floră, fauna sălbatică, inclusiv cele inepuizabile – energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor.
resurse non regenerabile resurse ale patrimoniului natural a căror utilizare e limitată în timp din cauza imposibilităţii de a se reproduce (ex. resurse minerale)
resurse regenerabile  resursele din patrimoniul natural care au capacitatea de a se reproduse sau de a se reînnoi (apă, aer, sol, floră, fauna sălbatică, inclusiv cele inepuizabile – energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor)
Reţeaua ecologică a ariilor naturale protejate Ansamblul de arii naturale protejate, împreună cu coridoarele ecologice.
Reţeaua naţională de arii naturale protejate Ansamblul ariilor naturale protejate de interes naţional.
rezervație naturală  o arie în care întregul cadru natural sau anumite exemplare floristice, faunistice sau geologice sunt ocrotite de lege
Schimbări climatice înseamnă modificări pe termen lung ale temperaturii, precipitaţii, vânt şi alte aspecte ale climei terestre. Convenţia privind Schimbările Climatice la nivelul ONU defineşte „schimbările de climat care sunt atribuite direct sau indirect unei activităţi omeneşti care alterează compoziţia atmosferei la nivel global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climatului observat în cursul unor perioade comparabile”
Tehnologie alternativă O metodă tehnologică folosită ca o soluţie pentru înlocuirea unei alte tehnologii. Exemplu: energia eoliană, energia mareelor şi energia solară reprezintă tehnologii alternative de obţinere a energiei electrice, faţă de cea obţinută prin arderea combustibililorfosili sau cea nuclear-electrică.
Tehnologie curată

(1) tehnologie care prin utilizarea ei nu produce deşeuri; prin aplicarea ei nu se produc noxecare să polueze mediul înconjurător. Noţiunea de tehnologie curată este un concept complex, care acoperă mai multe aspecte ale activităţilor economice şi ale domeniului protecţiei mediului. Ca exemple se pot da: reducerea substanţelor şi a deşeurilor periculoase, reciclarea, un mediu sănătos, atât în unitatea de lucru, cât şi în zona adiacentă, reducerea cantităţilor de deşeuri, utilizarea unor tehnologii nepoluante şi la nivelul celor mai bune tehnologii ce se utilizează în lume, reducţia producţiei bazate pe combustibilii fosili şi reducerea consumului de materii prime şi materiale poluante, reducerea consumului de apă;

(2) eco-tehnologii.

transfer în afara amplasamentului reprezintă transportul în afara perimetrului complexului industrial fie al poluanţilor din apa uzată destinată epurării fie a deşeurilor destinate depozitării sau recuperării
tratarea solului reprezintă operaţiunile de eliminare „D2” în conformitate cu Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975. (de ex. biodegradarea deşeurilor lichide sau a reziduurilor de canalizare în soluri etc.)
Ţinta naţională de reducere a expunerii reducerea procentuală a expunerii medii a populaţiei, stabilită pentru anul de referinţă cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra sănătăţii umane, care trebuie să fie atinsă, acolo unde este posibil, într-o perioadă dată(Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător) 
Valoare-limită nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, în scopul evitării şi prevenirii producerii unor evenimente dăunătoare şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg, care se atinge într-o perioadă dată şi care nu trebuie depăşit odată ce a fost atins (Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător) 
Valoare-limită nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, în scopul evitării şi prevenirii producerii unor evenimente dăunătoare şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg, care se atinge într-o perioadă dată şi care nu trebuie depăşit odată ce a fost atins (Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător) 
Valorificare Orice operaţiune de dezmembrare, sortare, reciclare, tăiere, mărunţire, presare, balotare, topire - turnare, amestecare sau altă operaţiune care determină schimbarea naturii sau compoziţiei, efectuată asupra unui deşeu, prin procedee industriale sau meşteşugăreşti, în vederea reutilizării. Cuvântul „valorificare”, în cazul deşeurilor şi al reziduurilor, are un sens mult mai profund decât cel de simplă reciclare, deoarece însuşi cuvântul de reciclare presupune o serie de operaţiuni comerciale şi tehnologice, care să confere deşeului sau reziduului calităţi indentice sau măcar asemănătoare, cu cele ale materiilor prime de provenienţă primară. Deşeurile şi reziduurile, având calităţi identice sau asemănătoare cu cele ale materiilor prime primare, pot fi valorificate în modul cel mai economic şi mai raţional posibil, deci apare şi termenul de valorificare raţională, care include şi conceptul de superioară.
zonă umedă întindere de bălţi, mlaştini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderea de apă marină a cărei adâncime la reflux nu depăşeşte 6 m

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated. HTML code is not allowed.

Log in